Mulți oameni au pierdut controlul asupra propriilor vieți. Printre permanentele distrageri, disciplina pentru urmărirea unor ambiții înalte a dispărut. O viață cu mai multă bucurie, putere și satisfacție îi așteaptă pe cei care și-o proiectează conștient. Oamenii nu se maturizează în ritmul în care ar putea să o facă. Ei așteaptă din partea societății acel impuls care să le dea curaj să descopere cine sunt ei cu adevărat, ce visuri au și cum pot lupta pentru ceea ce-și doresc.

„Energia emoțională a lumii este în moarte clinică. Bunăstarea a fost dată de-o parte, în favoarea bogăției. Succesul este favorizat în detrimentul bunului-simț.” Astfel, oamenii devin din ce în ce mai indiferenți față de viață și față de alți oameni.

Generație după generație eșuează să mențină standardul idealurilor și al virtuților umanității. Talentele și concentrarea colectivă nu sunt pe deplin investite în măiestria personală și în contribuțiile sociale, ci sunt irosite pe voyeurism și pe un senzațional mediocru.

Oamenii încă nu înțeleg că o viață vibrantă, autentică și cu scop, este dreptul tuturor. Chemarea oamenilor este aceea de a avea o viziune măreață asupra vieții și de a revendica vastitatea acestei viziuni.

Principala motivație a umanității este reprezentată de căutarea și trăirea Libertății Personale.

Libertatea Personală înseamnă libertatea față de restricțiile oprimării sociale și față de tragica auto-oprimare care este frica.

Fiecare individ ar trebui să aibă dreptul să meargă înainte prin viață fericit și împăcat, fără să-i fie frică, să fie rănit, închis sau constrâns de arbitrariul social.