Hammerman se prezintă la datorie şi te loveşte cu ciocanul în frunte cât poate de tare. Este singura explicaţie plauzibilă pentru atacul brutal şi năucitor al acestui vin, care debutează cu senzaţiile tari dobândite din Cabernet Sauvignon şi Dornfelder. Dar la fel cum Institutul de Cercetări Corective va izbuti să „cureţe” omul de poverile neomeniei, Feteasca Neagră şi Shiraz-ul intervin destul de repede, pentru a vindeca şocul iniţial şi pentru a corecta manifestările abuzive ale celor doi „grei”. După câteva înghiţituri – este imposibil să apreciezi întregul din prima! – menite să modifice palierele liminale ale percepţiei, vinul se redefineşte, se recompune, fragmentele se ordonează coerent, ca piesele unui puzzle. Se nasc nuanţe de fructe negre de pădure, ceaiuri negre şi cireşe negre. Aceste senzaţii întunecate se învelesc într-o urmă de prună afumată, care conferă catifelare şi tonuri caramelizate, pentru ca finalul să concentreze, într-o logică internă perfect, ciocolata neagră şi pudra pură de cacao, cu vagi adaosuri glicerice, într-un postgust lung, cu puţine, dar foarte expresive nuanţe de condiment.

Regiune: Mehendinți
Soi: Cabernet Sauvignon si Dornfelder
Culoare: rubiniou intens
Miros: Cireșe negre, cacao
Gust: Prietenos, complex rotund; 14% vol.
Asociere: Rață cu portocale