Universul picturii lui Alexandru Ţipoia, e negreşit, mai complex decât ar lăsa să se desluşască o citire a tematicii. Subiectul ei e muzica, inteleasă nu numai ca o referire directă la formele armonioase, unduind amplu, ale viorilor şi violoncelelor care domină câteva panouri ale expozitiei. E o muzică a organizării suprafetelor, a ritmurilor coloristice : o muzică inteleasă ca rigoare a construcţiei.