— Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup!

Eu, atunci, să nu-mi caut de drum tot înainte? Mă abat pe la tei, cu gând să prind pupăza, fiindcă aveam mare ciudă pe dânsa: nu neapărat pentru pupat, cum zicea mama, ci pentru că mă scula în toate zilele cu noaptea-n cap. Și, cum ajung în dreptul teiului, pun mâncarea jos în cărare, mă sui încetișor în teiul care te adormea de mirosul florii, bag mâna în scorbură, unde știam, și norocul meu!... nimeresc pupăza pe ouă și zic plin de mulțumire: „Taci, leliță, că te-am căptușit eu!”.

Amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă sunt acum într-un format mai accesibil, care respectă ortografia vremurilor noastre, pentru a face textul mai ușor de parcurs de către copil. Astfel, el nu va mai trebui să facă efortul de a desluși arhaismele și se va putea bucura de lectură. Cuvintele complicate au fost explicate în note de subsol, tot pentru a ușura înțelegerea.