Crimeea are o istorie extrem de agitată și violentă: În Evul Mediu răsăritean a ajuns sediu al Hanatului lui Ghirai han și spre începutul secolului al XVI-lea, stat tributar Înaltei Porți; în 1783 a fost anexată de țarii Rusiei; din 1921 se înființează o palidă republică a tătarilor, pe care în 1954, Hrusciov o înglobează în Ucraina, după cum anterior Moscova cedase sudul Basarabiei și Bucovina de Nord aceleiași Ucraine; abia din 1992, Crimeea și-a redobândit statutul de republică autonomă, însă liniștea nu s-a coborât, pe deplin, asupra locuitorilor săi!
Crimeea nu a fost cruțată nici de experiența celui de-al Doilea Război Mondial! Crimeea și Kubanul au fost scene ale neîndurătoarelor confruntări armate dintre ostașii germani și români, pe de o parte și cei sovietici, pe de altă parte, atât în primele campanii (1941-1942) când Axa părea invincibilă, cât și în anii 1943-1944, o dată cu schimbarea sorților războiului.
Pentru Hitler peninsula reprezenta o etapă pe drumul spre Caucaz, Marea Caspică și Orientul Mijlociu.
Atras în vâltoarea războiului de o alianță militară niciodată parafată prin vreun act scris, conducătorul României a angrenat oastea țării, alături de trupele germane dincolo de Nistru, spre Crimeea și Caucaz, fără nici un fel de intenții de cotropire. Armata română acționa în virtutea unor legături de alianță cu Reichul și în temeiul jurământului militar.
„Poate unii fruntași din țară, mareșalul I. Antonescu în particular, dar și M. Antonescu sau Gh. Brătianu sperau să participe la crearea, cu ajutorul Wer‑ machtului, a unei „zone de securitate” în Marea Neagră împotriva puternicelor amenințări ce nu conteneau dinspre Răsărit. Armata Roșie lupta în Crimeea din orgoliu și dintr-o discipli‑ nă militară și de stat adânc înrădăcinată. Stalin personal socotea că regimul său comunist nu se putea acoperi de rușine, spre deosebire de cel țarist în 1853-1856, cedând Sevastopolul, simbolul velicorusismului la Pontul Euxin. Cât despre populația locală, alcătuită din tătari și ucraineni, trebuie spus că nu a manifestat atât de trâmbițatul atașament față de Soviete, chiar dimpotrivă, a îngroșat rândurile voluntarilor și auxiliarilor armatei germane.
„Crimeea se păstrează în orice caz și cu orice mijloace.”
A. Hitler
Führer al Marelui Reich
„Ostași ai Armatei din Crimeea!
Lupta aprigă ce ducem a făcut ca ostașii cei mai glorioși și cei mai oțeliți în luptele din Caucaz și Cuban să primească în seama lor cinstea de a păstra neatins pământul Crimeii. Țara întreagă, Regele și eu, știm că clipele prin care treceți sunt grele, dar ele pun la încercare minți și trupuri de titani...
Crimeea este scutul Țării. Păstrați acest scut și prin el vă apărați Țara de amenințările dușmanului din văzduh, de pe apă și de pe pământ.”
I. Antonescu
Mareșal al României, Conducătorul Statului