Presa transilvaneana in adevaratul inteles al cuvantului l-a avut ca intemeietor pe George Baritiu, gazetar ilustru cu un deosebit simt la realitatilor culturale, sociale si politice. Crescut in scoala militanta a Blajului, prieten bun cu Timotei Cipariu, acesta din urma ii sugereaza sa deschida drum presei nationale, pe care si el o dorea intemeiata la Blaj, dar tergiversarea aprobarilor au dus la intarzierea lucrului. Barit avea insa la Brasov un cadru romanesc mult mai puternic si mai atasat de dorinta faptei imediate, astfel ca in 1838, el obtine si cu ajutorul baronului Vasile Nopcea, de origine romana, aprobare pentru scoaterea de gazete. La 8 martie 1838 iese pe piata „Gazeta de Transilvania” (devenita de la 3 ianuarie 1849 „Gazeta transilvana”, pana la 1 decembrie 1849, cand isi va schimba titulatura in „Gazeta Transilvaniei”). A fost un mare pas pentru coagularea constiintei nationale, deoarece Baritiu a conlucrat temeinic si permanent cu toate fortele nationale din toate trei provinciile romanesti, avand ca scop progresul in limba, literatura, societati, valori traditionale, folclor. In acest sens este de retinut apelul sau din 7 mai 1838, prin care cerea ca fii romanilor sa purceada „a insemna si a aduna din gura si conversatia cu poporul nostru felurimi de obiceiuri vechi, povestiri care ar avea ceva insemnatate istorica si arheologica si care ar avea trasaturi de caracter pentru noi, precum si cantece populare care la noi sunt foarte multe si interesante si iarasi unele frasuri, proverburi, ziceri originale romanesti”. (…)
Mircea Popa