În cadrul complexului proces al mişcărilor de populaţie din România de la jumătatea secolului al XX-lea au fost antrenate şi unele familii de aromâni şi meglenoromâni, care au ales Banatul ca destinaţie de statornicire în perioada 1945-1947.
Dar, nu peste multă vreme, mai exact în dimineaţa de 18 iunie 1951, începând de la ora 02:30, aproape în totalitate, ele au fost dislocate în Bărăgan, alături de unii cetăţeni străini, de persoane care colaboraseră cu armatele germane în timpul războiului, de etnici germani, de „titoişti” şi de basarabeni.