Prietenia – valorizată de-a lungul secolelor, redusă la câteva click-uri și clickuri în prezent, ne poate ajuta să ne dezvoltăm emoțional, să ducem o viață mai lungă și mai sănătoasă, și chiar să ne revigorăm relațiile de cuplu, uneori împovărate de singurătatea celor doi parteneri. Și chiar dacă ne imaginăm că o relație de prietenie, odată închegată, merge de la sine, fără ca noi să depunem vreun efort, s-a demonstrat că, pentru a o păstra și îmbogăți, trebuie să neimplicăm activ și conștient în tot ce înseamnă aceasta.

Marisa G. Franco este psiholog, profesor la Universitatea din Maryland, SUA, și speaker. Scrie despre prietenie pentru Psychology Today și colaborează cu New York Times, Vice și The Telegraph.


Persoanele cu atașament anxios încearcă să fuzioneze cu cei de care sunt apropiate, construind relații atât de intime, încât sentimentul sinelui lor se dizolvă.Această apropiere le alină teama de abandon, făcându-le în același timp vulnerabile față de o dinamică nesănătoasă de prietenie. Persoanele anxioase au trăsături care le predispun la a deveni implicate în relații disfuncționale, în care ele oferă mai mult decât primesc, relații numite și codependente sau, mai recent, „legături bazate pe traumă". […] Persoanele cu atașament securizant, în schimb, permit ca relația să se dezvolte cu timpul și, ceea ce este esențial, deşi au încredere, își ajustează optimismul inițial pe baza feedbackului pe care îl primesc de la ceilalți în timp real.