Este o ciudată și sugestivă dilemă: Alex Ciorogar propune conceptul de ascensiune a autorului într-o lucrare în care el însuși nu își asumă poziția de autor (teoretician), ci rămâne diseminat în multitudinea de semne, apostrofuri, comentarii auctoriale puse pe marginea unui lung parcurs de inventariere a surselor. Tema cărții, figura autorului, funcționează ca un fir roșu care străbate toate teoriile inventariate și-i permite criticului să le ordoneze într-un parcurs, dacă nu ierarhic-ascendent, atunci într-unul reticular-zig- zagat, într-un rizom teoretic.