păduri vacante

apropiere apoi suprapunere

pieptănele de plastic al maestrului

prins de mult în banchiză

sub firmament

păduri virgine păduri vacante

redempțiunea picotind în coapse de nimfă

eram toate regnurile ne petreceam

cilii noștri își disputau selecția naturală

pe dibuite

furtuna zgâlțâia fălcile terrei

bezna se cimenta în carii

pe suprafața uscată a lacului

năpârleam de mătasea-morților

la sosire așteptam

depresurizarea suferinței strămoșilor

abluțiunea ne-ncrucișa

cu ultima suflare schimbam subiectul

Mihók Tamás (n. 1991, Oradea) este absolvent al filologiei orădene, specializarea română-engleză (2013) și masterand al aceleiași facultăți. Bursier timp de doi ani (ACBS respectiv Erasmus) la ELTE Budapesta.

Debut publicistic ca elev în revista Colegiului Național „Emanuil Gojdu” din Oradea, Țara visurilor noastre.

Debut editorial odată cu publicarea volumului de poezii Șantier în rai (Ed.Tracus Arte, 2013). Prezent cu un grupaj de poeme și cu fragmente de proză în antologia Cercul literar de la Oradea (2012), coord. Marius Miheț, & inclus în diverse antologii de poezie română sau maghiară.

Traduceri beletristice din/în limba maghiară (Varró Dániel, Constantin Virgil Bănescu etc.).

Colaborări cu reviste & platforme literare: Familia, Poesis International, Itaca Dublin (pentru scurt timp redactor), Szőrös Kő (Slovacia), subcapitol.ro etc. Câștigător al premiului De-aș avea…, acordat de revista de cultură Familia (2014).