„Aşa cum funcţionează astăzi, ideologia pare exact opusul ei, o critică radicală a utopiilor ideologice. Ideologia dominantă acum nu e o viziune pozitivă a vreunui viitor utopic, ci o resemnare cinică, o accep­tare a modului în care lumea e de fapt, însoţită de un avertisment că, dacă vrem s-o schimbăm prea mult, va urma doar o oroare totalitară. Orice viziune a unei alte lumi e respinsă drept ideologie. Alain Badiou a formulat asta într-un mod precis şi minunat: astăzi, principala funcţie a cenzurii ideologice nu e de a zdrobi rezistenţa concretă – asta e treaba aparatelor represive ale statului –, ci de a zdrobi speranţa, de a denunţa imediat orice proiect critic drept deschizător al unui drum la capătul căruia se află ceva de felul unui gulag.” (Slavoj Žižek)