Culturile preistorice din zona de vărsare a Dunării s-au înscris în ariile culturale vaste ale civilizaţiilor mezolitice şi mai apoi neolitice. Inexistenţa siturilor paleolitice în această arie a fost pusă şi pe seama formării Mării Negre. Între 7500 şi cca 5500 a.Chr., creşterea nivelului Oceanului Planetar a făcut ca Marea Mediterană să se verse în Marea Neagră, prin canalul Bosfor, inundând şi înglobând suprafeţe uriaşe de coastă, odată şi cu eventuale urme ale locuirilor preistorice. În Dobrogea, cele mai vechi descoperiri care documentează o locuire continuă se încadrează undeva între anii 5500 şi 5000 a.Chr. Locuirea corespunde neoliticului dezvoltat (târziu), cultura Boian pe linia Dunării şi cultura Hamangia pe linia Dunării şi pe litoral.

Descoperiri din Epoca neolitică, din Dobrogea de sud, arată prezenţa comunităţilor umane strâns legate de sursele de apă dulce. Astfel de comunităţi au fost identificate pe valea actualului lac Mangalia. La vest de oraşul Mangalia, în zona actualului far de aterizare, a fost documentată o aşezare de tip Hamangia, ultima fază a acestui areal cultural. La sud de lac, în estul satului Limanu (zona tabiei) au fost descoperite fragmente ceramice Gumelniţa şi silexuri. Situl este considerat atât o locuire Gumelniţa, cât şi o locuire Hamangia. Pe Insula Mică, la cca 3,5 km vest de satul Limanu, pe lac, au fost descoperite fragmente ceramice Gumelniţa, dar şi de Epoca bronzului. La sud de lac, pe platoul de lângă intrarea în peştera Limanu, fragmente ceramice aparţinând culturilor Hamangia şi Gumelniţa. Peştera de la Limanu, cca 1 km nord de satul Limanu, cu galerii labirintice care se întind pe o lungime de 3.000 m, are trei zone ocupând întregul deal pe care se află intrarea. Au fost descoperite fragmente ceramice Hamangia şi
Gumelniţa, dar şi greco‑romane sau începutul de Evului Mediu. (Nicolaie Alexandru)