„Elena Vlădăreanu a scris începând din anii 2000 poezia cea mai radicală din România. Nu doar politic, ci și artistic. Cu timpul literatura ei a devenit, dintr-o autoexpunere temerară la rezoluție înaltă, o formă de artă din ce în ce mai abstractă și mai incluzivă. Fără a părăsi perimetrul autobiografic, explorările Elenei Vlădăreanu au compus hărți tot mai complexe ale bulelor sociale și ideologice care ne configurează contemporaneitatea. Antologia ce pot distinge în întunericul sălii rezumă intens această călătorie care continuă.” (Mihai Iovănel)