„Hotarele existente între abordarea scriitorului și cea a istoricului, între literatură (ficțiune) și istoriografie nu sunt, desigur, de netrecut. Structurile narative pot fi chiar identice. […] Libertatea scriitorului este aproape nelimitată. Receptarea sa depinde de felul în care autorul își traduce ideile în text și dacă adevărul său narativ e convingător sau nu.“

János M. Rainer

Cealaltă revoluție conţine proze scurte ce au ca subiect comun evenimentele desfăşurate în Ungaria anului 1956, create de 16 scriitori, cu ocazia comemorării a 60 de ani de la Revoluţia maghiară. Fiecare autor a conceput o altfel de desfăşurare a evenimentelor, acceptând provocarea lansată de redactorii revistei de artă HÉVÍZ.

Dacă istoricii încearcă să descopere cum au avut loc în realitate anumite evenimente din trecut, autorii povestirilor din Cealaltă revoluție adoptă o strategie contrară, inventând versiuni alternative ale Revoluţiei maghiare din 1956. Personaje reale şi fictive — oameni politici şi cetăţeni obişnuiţi, revoluţionari, refugiaţi, victime şi călăi — animate de spiritul ludic al imaginaţiei devin parte a unor povestiri care conțin adevăruri universal valabile, întocmai istoriei.

Cum ar fi fost dacă americanii ar fi intrat în Ungaria la 3 noiembrie 1956? Dacă Arnold Schwarzenegger s-ar fi întors în timp cu scopul de a-l omorî pe şeful poliţiei secrete maghiare? Sau dacă un bărbat care prevede viitorul ar avea puterea de a face ca întreaga Revoluţie să nu mai aibă loc doar pentru a salva viaţa cuiva? Cum ar fi arătat istoria dacă totul ar fi fost altfel?