În drum spre casa unor prieteni, unde e invitată la cină, Peri – soţie casnică şi mamă a trei copii – este pusă în faţa unui fapt neplăcut: îi este furată geanta de pe bancheta din spate a maşinii. Reuşind s-o recupereze şi cercetîndu-i cu mîini tremurătoare conţinutul, dă peste o poză polaroid din anii de studenţie la Oxford, ce are în centru un profesor charismatic şi nonconformist înconjurat de trei studente. Imaginea îi readuce dintr-odată în minte trecutul. Mai întîi îşi vede familia scindată, în care mama este sensibilă la moştenirea religioasă, pe cînd tatăl se închină raţiunii, privind credinţa ca pe o formă de ignoranţă. Apoi anii de studenţie la Oxford, unde se împrieteneşte cu Shirin, o englezoaică-iraniană atee, şi cu Mona, o americancă-egipteană religioasă, cu care poartă discuţii aprinse despre islam şi feminism în casa din Jericho unde locuiesc împreună. Trei tinere aduse împreună de capriciile sorţii, Shirin, Mona şi Peri sînt Păcătoasa, Credincioasa şi Nehotărîta, care încearcă să treacă peste diferenţe şi prejudecăţi şi să-şi găsească locul într-o lume din ce în ce mai ameninţătoare.

„Deşi abordează în continuare teme spirituale, Shafak a început să-şi ancoreze tot mai mult romanele în lumea reală. În Cele trei fiice ale Evei, analizează cu fineţe atît constrîngerile, cît şi plăcerile feminităţii.” (The Guardian)

„În romanul său, Elif Shafak surprinde starea de tensiune a lumii de după 11 septembrie. Odată cu prăbuşirea Turnurilor Gemene, trei studente la Oxford – Peri, Shirin şi Mona –păşesc într-o nouă realitate, unde identitatea lor musulmană este privită cu suspiciune. Toate trei trebuie să se confrunte, fiecare în felul ei, cu conflictul dintre secularism şi credinţă care le marchează vieţile.” (The Times Literary Supplement)

„Una dintre cele mai importante scriitoare contemporane, Elif Shafak investighează trecutul şi prezentul tumultuos al Turciei. Romanul ei magistral pendulează între Istanbul şi Oxford, într-o fascinantă explorare a credinţei şi prieteniei, a lumii bogaţilor şi săracilor şi a conflictului devastator dintre tradiţie şi modernitate.” (The Independent)