Inginerul Mihai Rogai impartaseste de doua decenii drama emigrantilor romani. Fara a fi insa un ratacitor, Mihai a ajuns un pribeag. Din fericire nu unul politic, ci economic, care- si permite macar o data pe an sa- si potoleasca dorul de tara. Un pribeag care nu- si uita radacinile si ale carui vise se petrec intotdeauna in Romania. Spre deosebire de alti dezradacinati din emigratia romaneasca, Mihai Rogai nu- si calomniaza propriul popor, nu- l dispretuieste. Stie si simte ca, daca ar face- o, e ca si cum i- ar da o palma mamei sale. Exilul sau emigratia nu i- au schimonosit sufletul, dimpotriva. De departe, din Germania, Mihai Rogai continua sa fie roman si intelege sa- si apere dupa puterile sale obarsiasi vatra, in timp ce cativa sclifositi autointitulati oameni de cultura se chinuiesc s- o spurce.
Lui Mihai Rogai nu-i este rusine ca este roman. De aceea, intre Mihai Rogai si alti romani din strainatate care incearca sa-si uite limba, se autoizoleaza si isi boteaza copii cu nume de import, este o distanta ca de la zenit la nadir.

Cartea de fata nu este una a unui „specialist”. A unui scriitor care traieste de pe urma condeiului. Cu toate acestea este remarcabila. Cu ravna si acribie, Mihai Rogai a rascolit bibliotecile europene, iar acum ne supune atentiei zeci de celebritati mondiale care au ascendenta romaneasca. Va las placerea sa le descoperiti singuri, dar merita precizat ca Mihai Rogai a fost primul care a scris despre originea (si) romana a Maicii Tereaza, a Winonei Ryder, sau a actorului Adrian Zmed, a celebrului muzician si interpret Art Garfunkel, il readuce in atentia opiniei publice pe Edouard de Max, unul dintre cei patru actori romani societari ai Comediei Franceze (alaturi de Jean Yonnel, Elisabeth Nizan – nascuta Elisabeta Saineanu –, si Maria Ventura) sau pe violonistul, compozitorul si dirijorul de muzica de film Carli Elinor, care a compus si compilat muzica la varianta originala a filmului lui Charles Chaplin „Goana dupa aur”. Tot Mihai Rogai i-a „redescoperit” pe Petre Cristea, castigator al Raliului Monte-Carlo si pe Henri Negresco, cel care a construit celebrul hotel Negresco de pe Riviera Franceza.