Pe 7 aprilie 2010 se împlinește un an de la revolta tinerilor basarabeni împotriva regimului comunist al lui Voronin – „ultima «cărămidă» din Zidul Berlinului”, cum l-a definit, metaforic, scriitorul Vitalie Ciobanu.

Martori ai evenimentelor din aprilie 2009, patru intelectuali de prim-plan ai scenei culturale basarabene – deopotrivă jurnalişti şi oameni de teatru – au scris „la cald”, cu implicare și în registre diferite, despre o realitate complexă, dureroasă, plină de contradicții. Însăși apariția, imediat după schimbarea de regim politic de la Chișinău, a unor piese semnate de dramaturgii Irina Nechit, Constantin Cheianu, Dumitru Crudu şi regizorul Mihai Fusu marchează un moment fără precedent în viața teatrală de peste Prut.

Fără a fi strict documentare, textele din acest volum reprezintă un document al stării de spirit de la 7 aprilie, o zi în care „generația Twitter”, și alături de ea, mii de basarabeni, au trăit speranţa schimbării, entuziasmul rupturii cu trecutul, dar, în egală măsură, teroarea, neputința de a înțelege deplorabila ieșire din scenă a fostei Puteri.