după-amiază, în timp ce tinerele hălăduiau, Roseana ședea împreună cu Ortansa pe treptele terasei, cu cățelușa Puca în brațe, mică, neagră, lățoasă, nici nu i se vedeau ochii

trebuie să mergi mâine la Brașov, spunea Ortansa, neapărat

nu sunt sigură

trebuie să mergi, măcar să mă scapi pe mine de povara pe care o port de atâta vreme, dacă de tine nu-ți pasă

vii și tu?

nu, m-ar face să plâng, aș fi vrut s-o îmbrățișez pe Anelise, mi se pare că a trecut o viață de când n-am mai văzut-o; dar nu sunt în stare

tu decizi

dar te rog ceva: ia-o cu tine și pe Puca; după ce termini la tribunal, oprește-te la un pet shop și tunde-o, aici nu se poate

cin’ să tundă câini în Bran?