„Dincolo de deşteptăciunea prozatorului citit, cu lecturi la zi, care ştie să se folosească abil de procedeele mai noi ale naraţiei, sau ale antinaraţiei (deşteptăciune pe care autorul nici nu se gândeşte s-o ascundă) impresionează la Gheorghe Schwartz, în mai mare măsură decât la alţi colegi de generaţie practicând aproximativ aceeaşi formulă, talentul.” (Valeriu Cristea)

„Ancorat cu putere în orizontul prozei central-europene, modern prin poetică şi prin mize, dar recuperând aparent şi trăsături ale prozei postmoderne, Gh. Schwartz etalează o înzestrare demnă de monografiat în vederea unei mai bune înţelegeri a locului şi timpului lui istoric.” (Ovidiu Pecican)