Caracterul de modernitate al operei pe care a scris-o Hortensia Papadat-Bengescu il face, mai presus de orice, tocmai aceasta teorie a „trupului sufletesc” si anume prin sugestiile fenomenologice pe care le contine, prin afirmarea hotarata a substantialitatii sufletului nostru.

Ea pregateste astfel terenul pentru cea dintai analiza fenomenologica a sentimentului iubirii, pe care a cunoscut-o literatura romana, si pe care i-o datoreaza lui Camil Petrescu.

Meritele Hortensiei Papadat-Bengescu sunt la fel de mari si in studiul pe care il intreprinde asupra raporturilor dintre fizic si moral, cu o speciala accentuare a insemnatatii pe care o detine influenta particularitatilor corporale asupra sufletului.

Liviu Petrescu