Am citit cartea pe nerăsuflate și mai vreau…
„… prin asta nu vreau să spun mai mult sex, deși acest aspect a fost cu siguranță un plus. Confesiunea unui preot e primul roman pe care l-am citit de la autoarea Sierra Simone. Înfulec cărțile ca un ostatic înfometat, iar această carte nu a făcut excepție de la regulă. Te avertizez: nu vei avea de-a face cu o carte romantică tipică. Cărțile romantice sunt plăcerea mea nevinovată, însă de îndată ce am terminat această carte am știut că nu e o carte ca oricare alta. Simone construiește cu măiestrie o dragoste interzisă, o chimie incontestabilă și o satisfacție intermitentă. Am simțit fiecare moment în parte. Personajele sunt credibile, emoțiile lor palpabile, iar poveștile lor convingătoare. E ca și cum autoarea a folosit talentul său de-a scrie pentru a crea o fereastră către sufletele lor unde eu am rămas captiv, uitându-mă nerăbdător, aștepând finalul.
Multe dintre aceste tipuri de romane sunt scrise simplist, limbajul este stilizat, dar Confesiunea unui preot este excepția. E poate prima dată când un tabu este tratat cu respect cu ajutorul unei analize spirituale și filosofice. O lectură la care cu siguranță mă voi întoarce din când în când, măcar pentru un mic fragment!”- LovemySox83

Confesiunea unui preot e cea mai bună romanță pe care am citit-o! „Pur și simplu am iubit cartea! O poveste de dragoste sexy care m-a făcut să mă gândesc la modul în care interpretăm semnele primite de la Dumnezeu. Sunt catolică de mică, așa că pot înțelege conflictul emoțional al preotului, Tyler, din carte. Am cunoscut mulți preoți minunați care au trecut prin asta și au renunțat la vocație în detrimentul dorinței de a avea o familie. Și vă asigur că nu e tocmai o decizie ușoară. Recomand această carte oricui își dorește o lectură romantică pe care cu siguranță n-o va uita curând. E una dintre cele mai bune cărți pe care am citit-o!” - Denise Owens

Cea mai erotică lectură… „Cu siguranță cea mai erotică carte pe care am citit-o vreodată. Desigur, am mai citit Sierra Simone în trecut, iar stilul cărții nu e o surpriză pentru mine. Însă, trebuie să-i avertizez pe cititorii noi că ar putea considera plotul poveștii ofensiv. Și nu din cauza sexului, ci din cauza preotului Bell care rupe jurământul de castitate. Pe mine nu m-a deranjat, cartea fiind până la urmă o ficțiune, însă dacă crezi ca asta ar putea fi o problemă pentru tine, mai bine eviți să o citești.
Vocația pe care preotul Bell și-a ales-o începe să-l controverseze, iar lupta lui interioară se dă între dorința de a continua să împrăștie cuvântul Domnului și păcatul trupesc dat de apariția neașteptată a lui Poppy în viața și biserica lui. Ea îl face să simtă lucruri pe care le-a uitat de mult, dar în același timp își iubește biserica și enoriașii și nu vrea să-i dezamăgească.
Pe scurt, în mintea lui se instalează o adevărată enigmă. Pagină după pagină, scenele de sex nu încetează să apară. Sunt explicite și încântătoare. Recunosc că anumite caracteristici ale personajului feminin Poppy nu mi-au plăcut, dar tocmai acest lucru m-a atras și mai mult în lectură și m-a făcut să descopăr sinceritatea și dragostea care zăceau în inima preotului. El era gata să-i ofere totul…” - Sheila73