Ca orice bun critic român şi Andrei Moldovan e singur pe lume. Citeşte şi comentează în deplină inocenţă, fără să-l deranjeze niciun alt comentator. Critica nu-i, pentru Andrei Moldovan, trialog (simpozion etc.), ci, eventual, cel mult dialog cu cartea. Andrei Moldovan e scrupulos la concepte şi le problematizează cu acurateţe. Când e sigur de tot pe ce spune, nu ezită s-o sublinieze. Ferm pe ale lui (pe tot ce spune), Andrei Moldovan e un critic tranşant, cu singurătatea şi inocenţa bine apărate.