Poezia lui Liviu Capşa oferă tabloul vivant şi deconcertant al unui univers în destrămare, al unei apocalipse minore cu insignifianţe provinciale, cu modestii cariate, cu măreţii caricaturale, cu o societate pestriţă, guralivă şi agitată care-şi scarpină voluptuos neantul, o societate de muşterii şi antreprenori care au devenit propriile măşti precum în tablourile carnavaleşti ale lui James Ensor. Poezia sa este deschisă către social cu o ironie penetrantă, actualitatea este ridicată la o putere de reflecţie cu ricoşeuri sarcastice, însă, în toată această mare trăncăneală există şi luminişuri, zone cu contururi delicate şi texturi fragile, umbre ale unei inocenţe pierdute sau refugiate în gesturi mărunte, în amintiri. Aici se află rostul unei soteriologii de buzunar, minoră şi ea, inefabilă ca tot ceea ce nu poate fi numit, ci doar presimţit.

Angelo MITCHIEVICI

Liviu CAPŞA (n. 1954) este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti – avocat în Baroul Bucureşti.

A debutat sub girul simultan al lui Geo Dumitrescu şi Alex Ştefănescu.

Primul volum publicat – Hipodromul cailor de mare (Ed. Calende, 1993).

A publicat 23 de cărţi de versuri, publicistică, note de călătorie, literatură pentru copii.

A obţinut de două ori premiul Filialei Piteşti a Uniunii Scriitorilor, pentru volumele Sinucidere cu crini (2002) şi Raiul ascuns (2010), premiul Filialei Bucureşti – Poezie, pentru volumul Zona de indulgenţă (2023) şi premiul pentru poezie al Festivalului de literatură „Serile de la Brădiceni” (2022).

În 2019 a fost distins cu premiul Uniunii Scriitorilor din România – Secţiunea literatură pentru copii şi tineret, pentru volumul Animale – fantezii adunate-n poezii.

Membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1997, iar din anul 2023, membru în Consiliul U.S.R.