"Marina Ţvetaeva este una dintre personalităţile remarcabile ale Veacului de argint rusesc. Poezia sa de o vibraţie emotiv-tensionată reprezintă expresia unui maximalism romantic asociat cu paradoxul metaforic. Îi sunt caracteristice motivele tragismului existenţial şi al creaţiei într-o lume a dramaticelor dislocări socio-filosofice, imprevizibile şi, nu o dată, necruţătoare, când ceea ce ţine de spiritul înălţător este de-a dreptul detestat, condamnat, anihilat." (Leo Butnaru)