Vidră și Bursuc au poftă de cozonăcei cu stafide. Cei mai buni cozonăcei îi face domnul Urs, un excelent bucătar, dar și o figură de temut pentru animalele pădurii. Cum să intre Vidră și Bursuc în bucătăria lui și să se înfrupte din cozonăcei fără să fie prinși?
Vidra este îndrăzneață și are multe idei practice. Bursucul este temător, dar ascultător. Bine, și un pic cu capul în nori, pentru că de multe ori pune în pericol planul Vidrei prin copilăriile lui. Nu se poate abține să nu strănute, deși i se spune în repetate rânduri să nu facă zgomot. Nu prea înțelege cum să te cațeri pe o scară fără trepte, apoi pricepe că are în față o ușă de dulap, nu o scară.
Cei doi prieteni reușesc să intre, în cele din urmă, în bucătăria domnului Urs și să-și umple sacul de cozonăcei. Dar când dau să plece, sunt surprinși de Urs cu sacul în spate…