Fragment din cartea "Cu lanterna lui Diogene prin Facultatea de Filosofie" de Nicolae Iuga:

"Seful Catedrei de Psihologie si al Institului de Psihologie a fost acad. Mihai Ralea, pana la data decesului sau, in 1964. Mihai Ralea (1896-1964), om de stiinta serios, cu un doctorat luat pe bune la Paris in 1923, era un caz rar de ceea ce s-ar putea numi un adaptabil, a reusit sa faca o faimoasa cariera universitara, a fost deputat, ministru si academician atat inainte de razboi, in timpul dictaturii Regelui Carol al II-lea, cat si dupa razboi, sub comunisti, in Guvernul Petru Groza. Totodata, Mihai Ralea i-a ajutat sa se incadreze in cercetare si pe unii cu probleme de dosar, fosti legionari de exemplu, cu toate ca el insusi era evreu. Toate cadrele didactice de la Psihologie din anii '70 (Gh. Zapan, P. Pufan, C. Floru, Paul Popescu Neveanu, Dorin Damaschin, Mielu Zlate, Ana Tucicov Bogdan etc.) ii pastrau o buna memorie recomandau cartile la bibliografia pentru studenti. A fost un domn elegant, politicos in stil frantuzesc, care s-a inteles civilizat cu toata lumea, mai putin cu Tamara Dobrin. Aceasta, desi inca tanara, isi pieptana parul in stilul Anei Pauker, gesticula la fel si, probabil sub influenta familiei de militari din care provenea, vorbea tare, categoric, rastit, cu simplitate cazona, in propozitii care nu admiteau replica. Ca psiholog, care a scris intre altele o carte Despre suflet, Tamara Dobrin era o promotoare asidua a psihologiei materialiste, a teoriilor savantilor sovietici I. P. Pavlov si L. S. Vagotski, si nu o data l-a contrazis pe seful Mihai Ralea, cel format la Paris, in sedinte de catedra sau la conferinte stiintifice. Asa ca, atunci cand Tamara Dobrin a plecat ca activista la partid, toata lumea a rasuflat usurata. Apoi, douazeci de ani mai tarziu, cand figura ei de vipera batrana a fost vazuta unduind din nou pe la sedintele de partid din Facultate, cadrele didactice mai in varsta au avut impresia ca viseaza urat. De unde revenea Tamara Dobrin? Pai, de la CC al PCR. Dupa cum era de asteptat, Elena Ceausescu nu suporta in preajma sa persoane mai inteligente decat ea, tinere si frumoase, asa se face ca s-a inconjurat de un mic grup de babe stupide, cu care juca septic si care suportau sa fie umilite, dar in schimb erau recompensate cu functii de ministru: Ana Muresan (ministrul Comertului), ..."