In anul 2008, in prezenta Prea Fericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, la Targoviste s-a lansat Liturghierul lui Macarie, reeditat cu ocazia implinirii a 500 de ani de la tiparirea lui, initiativa ce a apartinut Arhiepiscopului si Mitropolitului Targovistei, Dr. Nifon Mihaita. Cu acest prilej am reusit sa publicam lucrarea Cultura medievala Targovisteana, impreuna cu doamna profesor universitar Agnes Teresia Erich, director al Bibliotecii Ion Heliade Radulescu din Targoviste.
Interesant si cu multe aspecte inedite, noul volum a fost primit cu interes, motiv pentru care a fost reeditat de Primaria Municipiului Targoviste.
In momentul aparitiei acelei lucrari, nu am intentionat sa continuam cercetarea acestei teme in perioada urmatoare. Preocupat in continuare de istoria orasului, am sesizat insa ca in epoca moderna cultura se caracteriza prin accente noi, deosebite de perioada anterioara, mai putin cunoscute si asupra carora ar fi trebuit sa ne aplecam cu atentie si interes.
Constient de importanta si noutatea ei, am incercat sa gasesc colaboratori pentru aprofundarea temei. Antrenati in alte teme de cercetare pe care domniile lor le considerau la acel moment prioritare, m-am vazut obligat sa fac apel la un grup de tineri entuziasti care mi-au acordat tot concursul lor in cercetarea acestei teme. Este vorba de Mihai-Stefan Radu si Alexandra-Ioana Oproiu.
Impreuna cu ei am hotarat ca lucrarea sa se intituleze Cultura targovisteana intre mijlocul secolului al XVIII-lea – inceputul secolului al XX-lea.
Cu modestele noastre puteri, ne-am straduit sa analizam evolutia arhitecturii targovistene (aspecte militare, aulice, ecleziastice si civile), evidentiind noile tendinte care incadrau Targovistea in evolutia fireasca a tarii, cu unele elemente specifice, deosebit de interesante. Am acordat atentie in mod deosebit arhitecturii comerciale, in mare parte disparuta, foarte importanta nu doar pentru Targoviste, ci si pentru evolutia arhitecturii la nivelul intregii tari.
Dupa cum era firesc, ne-am ocupat si de reprezentantii artelor plastice, pictori si sculptori si am incercat sa subliniem atat prezenta marilor personalitati nationale care au lucrat la Targoviste, dar am evidentiat mai ales pe cei care s-au straduit sa innobileze orasul cu talentul lor.
Reprezentantii literaturii ocupa un loc important in lucrarea noastra, chiar daca prezenta lor in oras este efemera. Legatura lor insa cu targovistenii si Targovistea a fost stransa si manifestata cu numeroase prilejuri. N-am trecut cu vederea nici poetii si scriitorii aflati in trecere prin Targoviste sau pe cei care s-au aplecat asupra traditiilor existente aici si au tratat Targovistea ca simbol al romantismului.
Ne-am bucurat sa acordam atentie unei noi generatii de scriitori si memorialisti targovisteni, care prin efortul lor au mentinut vie in aceasta perioada flacara prin care se dorea renasterea vechilor traditii ale orasului.
Lucrarea noastra scoate in evidenta efortul locuitorilor urbei pentru organizarea medicinei in oras si principalii sai slujitori.