Fie ca bucuria tihnită și curată a copilăriei fericite să dăinuie asupra copiilor noștri chiar din leagăn! Fie ca dragostea, mângâierea și tandrețea să le încăl­zeas­că neîncetat inimile; fie ca pacea și armonia dintre părinți să domine în familie, inundând copilăria de o seninătate perpetuă!
Când copilul va crește, amintirea copilăriei sale fericite, plină de dragoste și de bucurie duhov­ni­cească, va fi cel dintâi zălog al apropierii necontenite de Dum­nezeu și al fugii de ispitele pe care le va întâlni negreșit pe ­parcursul vieții...
Să mergem alături de copil, să-l însoțim, să-i aflăm do­rințele, să i le explicăm, să-l ajutăm să înțeleagă un tablou, o carte, viața, să-i arătăm ce este și unde poate duce păcatul, care sub o formă ascunsă, vicleană și sedu­că­toare atrage prin amăgire sufletul naiv și simplu al copilului.
Singura șansă, atât a noastră, cât și a lui, e ca Dragostea să nu dispară, să nu se micșoreze și să nu fie alungată din mij­locul ­fa­miliilor noastre.