Din cuprins:
- Modernitatea europeana
- Eminescu: primul mare critic al modernitatii
- Nicolae Iorga, "apostolul neamului"
- Statul roman intre "mistica" si democratie
- Teologia politica a antimodernismului: credinta alaturi de natiune
- Interbelicul si dictatura
- Comunismul si national-comunismul
Cartea de fata este scrisa din perspectiva istoriei ideilor si a filosofiei politice, incercand sa dezvolte o genealogie intelectuala a modernitatii romanesti, pornind de la conceptele de libertate pozitiva, respectiv libertate negativa, asa cum au fost ele dezvoltate de filosoful britanic Isaiah Berlin, in eseul sau "Doua concepte de libertate" si mai apoi in cartea Political Ideas in the Romantic Age. Pornind de la cele doua concepte ale lui I. Berlin cartea isi propune sa urmareasca felul in care au fost receptate si reinterpretate principalele idei ale modernitatii in spatiul romanesc. Demersul de fata se poate incadra in domeniul istoriei ideilor politice sau, mai pe larg, in domeniul istoriei intelectuale sau al istoriei culturale. Din acest punct de vedere lucrarea vine in continuitatea unor preocupari din cultura romana, precum cele ale lui Zigu Ornea sau Victor Rizescu. Specificul lucrarii de fata consta in faptul ca isi propune o abordare sintetica incercand sa arate, pornind de la cele doua concepte de libertate, felul in care intreaga modernitate romaneasca a fost structurata din punct de vedere intelectual, in special sub influenta unor concepte provenind din romantism. Cred ca o astfel de perspectiva poate elucida unele aspecte ale evolutiei societatii romanesti in epoca moderna, dincolo de toate bulversarile la care a fost supusa. Cartea se adreseaza unor segmente variate de public: in primul rand specialistilor si cercetatorilor in filosofie politica, stiinte politice sau celor care cerceteaza modernitatea (politica, culturala, literara) romaneasca. Apoi, tuturor studentilor sau celor care sunt interesati de aceste domenii. Și, nu in cele din urma, publicului larg, care are curiozitati legate de spatiul cultural si politic romanesc al ultimilor 150 de ani.
Gelu Sabau