De-o mie de ani
Volumul se metamorfozează într-o hartă afectivă, o cartografiere a interiorității feminine într-o contemporaneitate în care simțirea este supusă unei degringolade generalizate, iar IA-ul pare a-și întrona hegemonia pe paliere multiple.
Textele inițiale invită lectorul într-un dom particularizant, în care fragilitatea este convertită în forță interioară, iar dorul capătă corporalitatea unui element fondator, un axis mundi care dresează și re-dresează individualități.
Loredana A. Știrbu are o paletă investigativă complexă și, deseori, dihotomică: Eros, Thanatos, moarte, absență, feminism și feminitate, aducere-aminte, cu o grație care amintește de tradiția confesiunii sincere, dar care evită cu eleganță alunecarea în patetism.
