Geografiile lui Corto Maltese sunt expresia nostalgiilor culturii europene. Pe hartile lui, atat ceea ce este imaginat, cat si ceea ce este copiat de pe hartile geografice trateaza continentele imaginate ca pe realitatea unei culturi uitate, iar cultura imaginata ca pe realitatea unei geografii acum descoperite. Ceea ce face ca in povestirile lui Corto Maltese imaginarul sa fie inseparabil de real, insa nu ca in fantasticul magic al lui Marquez, ci ca in fantasticul metafizic al lui Borges.

Intamplarile lui Corto Maltese nu se adreseaza direct setei de aventura, cum, probabil, fac celelalte benzi desenate. ci, in mod mai subtil si neasteptat, nostalgiei dupa ceea ce, in orice aventura, pare sa fie cautarea originilor, a originarului — a acelui lucru din om de care se leaga intotdeauna inceputurile. […]

Cand compune lumea lui Corto Maltese, linia desenului lui Pratt are un nu-stiu-ce misterios-nostalgic, o sugestie de mai-mult exprimat printr-o limitare voita la un doar-atat — un „doar-atat” al celui care fie stie, fie stie ca a stiut ca, in lumea ireversibilului si irepetabilului, nimic nu merge mai mult (rien ne va plus striga crupierii cand jocurile sunt deja facute). In acelasi fel, compozitiile lui grafice, atat de persuasive, in ciuda unor stangacii (ale corpurilor in miscare, uneori; ale neasemanarii unor chipuri, alteori; ale unor decoruri brusc pueril desenate, cateodata), degaja o extraordinara mireasma de autenticitate. Ea provine, desigur, din rafinamentul artistului: el uzeaza de primitivism, dar, mai presus de asta, autenticitatea vine din sugestia, intretinuta de desen, ca tot ce vedem apartine unui trecut al originilor, nu unui trecut al istoriei. (Horia-Roman Patapievici, fragment din prefata)

Hugo Pratt s-a nascut la 15 iunie 1927, la Rimini, in Italia, dar si-a petrecut primii ani la Venetia, intr-o familie cu radacini engleze, franceze, evreiesti si chiar turcesti. Copilaria, profund atasata de acest oras extraordinar, ii este marcata de omniprezenta fascismului, caruia ii opune o puternica inclinatie spre evadarea in imaginar. Este interesat de ezoterism, precum multi dintre membrii familiei sale, unii francmasoni ori cabalisti, dar si de banda desenata, literatura si film.

Intre anii 1937 si 1943 descopera Abisinia (Etiopia de azi) ca urmare a primirii unui post de functionar colonial de catre tatal sau. La 14 ani, tanarul Hugo a fost obligat de regimul fascist sa intre in politia coloniala, ceea ce l-a facut sa deteste pentru totdeauna colonialismul, dar i-a prilejuit si intalnirea cu o diversitate de oameni si culturi.

Dupa razboi, a revenit la Venetia, unde a colaborat intre 1945 si 1949 la Asso di Picche, o revista editata de desenatorii si artistii reuniti in asa-numitul "Grup de la Venetia". Din 1949 a trait in Argentina, dar a calatorit si in Statele Unite, in Antile si in cea mai mare parte din America de Sud. A revenit in Italia in 1962 si s-a dedicat din plin pasiunii sale pentru banda desenata. In iulie 1967, in revista Sgt. Kirk e publicata "Balada marii sarate", prima banda desenata in care apare Corto Maltese.

Pentru o perioada lunga, intre 1970 si 1984, activitatea sa se deruleaza in cea mai mare parte in Franta. Corto Maltese devine protagonistul unei serii de aventuri publicate la inceput (1970—1973) de revista Pif, apoi si de alte reviste si edituri din Franta si Italia. Datorita lor, Corto Maltese isi dobandeste celebritatea de erou neconventional si ii aduce creatorului sau recunoasterea criticii de specialitate si a unui public urias.

Din 1984, Hugo Pratt a locuit in Elvetia, unde a continuat sa creeze banda desenata, sa ilustreze carti, sa picteze sau sa scrie romane. A murit de cancer la 20 august 1995.