Despre viețile și doctrinele filozofilor cuprinde un adevărat tezaur de informații despre școlile filosofice și biografiile filosofilor greci, incluzând, de asemenea, fragmente din operele pierdute ale gânditorilor greci. De aceea, cartea este unul dintre cele mai prețioase documente pentru istoria filosofiei grecești.
În traducerea lui C.I. Balmuş, cu o savantă introducere despre Izvoarele filosofiei antice greceşti, Note şi comentarii la cota cea mai de sus a hermeneuticii, aparținând lui Aram M. Frenkian, și o postfață de Prof. univ. dr. Gheorghe Vlăduțescu.
În scrierea lui Diogenes Laertios, Despre viețile și doctrinele filozofilor, sunt cuprinse toate genurile de izvoare ale filosofiei eline: 1. directe, prin citarea de fragmente din operele filosofilor care s-au pierdut și 2. indirecte, doxografii, biografii, succesiuni și școli ale filosofilor, cronologii, liste de omonimi, testamente ale filosofilor, epistole scrise de filosofi, cataloage cu titlurile scrierilor filosofilor (lipsesc două: referate fără caracter doxografic și imitațiile, mai puțin importante).
„Găsim la Diogenes, desigur, dacă nu o judecată ascuțită, cel puțin erudiție și sârguință și nu întâlnim nici o urmă de prefăcătorie sau înșelăciune” (Wilamowitz, în scrisoarea adresată lui Ernst Maass). Credem că orice cercetare a izvoarelor lui Diogenes Laertios trebuie să pornească, fără prejudecățile puse în circulație de autoritatea lui Usener, de la premisele stabilite de Wilamowitz. Numai astfel se vor dovedi fecunde cercetările ce se vor face.
În tot cursul studiului nostru asupra izvoarelor filozofiei elene am avut atât de mult ocazia să ne ocupăm de Laertios, încît valoarea lui este în afară de orice îndoială, dacă se abandonează ipoteza nefondată și în general părăsită a plagiatului.
Aram M. Frenkian