Capodopera și testamentul lui Osamu Dazai, al doilea cel mai bine vândut roman japonez din toate timpurile, reunește temele recurente din viața autorului: suicidul, alienarea socială și depresia.

Zugrăvindu-se ca pe un ratat, protagonistul romanului narează o viață aparent normală, cu toate că se simte incapabil să înțeleagă ființele umane. Încercările lui Oba Yozo de a se reconcilia cu lumea din jurul său încep din copilărie, continuă pe durata liceului, când devine un „clovn” pentru a-și masca înstrăinarea, iar în cele din urmă conduc la o tentativă eșuată de suicid la maturitate. Fără pic de sentimentalism, eroul consemnează cruzimile obișnuite ale vieții și clipele ei trecătoare de tandrețe și conexiune umană. Semiautobiografic, Dezumanizat a ajuns să „dea glas sentimentelor tineretului” (Hiroshi Ando, The Mainichi Daily News) din Japonia postbelică până în societatea tehnologică postmodernă, fiind o explorare puternică a înstrăinării unui individ de societate.

OSAMU DAZAI, pe numele său adevărat Shūji Tsushima, s-a născut la 19 iunie 1909, într-o familie numeroasă și înstărită, în prefectura Aomori din nordul Japoniei. Dazai atinge apogeul popularității sale după cel de-al Doilea Război Mondial, odată cu romanul Shayō (Amurg), care zugrăvește declinul nobilimii nipone după război. Alături de Amurg și Dezumanizat, printre cele mai renumite scrieri ale lui Osamu Dazai se numără Tsugaru (Tsugaru), Joseito (Eleva), Viyon no tsuma (Nevasta lui Villon), Shin Hamuretto (Noul Hamlet) și Guddo bai (Good bye).