"Cartea aceasta nu e un jurnal, nu e un epistolar, nu e un testament, nu e o confesiune, nu e o cronică, nu e un monolog. Este câte ceva din toate, într-un ecou premeditat. Și jurnal și epistolar și testament și confesiune și cronică și monolog. Un pod de dor către voi, peste timp. Spre a vă încredința că nu există sfârșit. ”Marina Dumitrescu este o bine-cunoscută jurnalistă culturală, o eseistă de forță, dar și o poetă de mare sensibilitate. (...)

Cartea dumneaei este, în primul rând, o mărturisire fierbinte și impresionantă a iubirii materne care se transformă, prin filtrul experienței spirituale, în iubire general-umană și interes pentru toate fațetele vieții. Exercițiu de sinceritate și de rigoare, umplut cu pepite de frumusețe și înțelepciune - iată un text admirabil al unei scriitoare care își întregește identitatea.” Magda Cârneci