Ce au în comun un bloc modernist (aparent) interbelic de pe bd. Elisabeta, o casă-vagon cu boltă și grădină de flori din Rahova și locuința oficială opulentă din Suceava proiectată de Nicolae și Maria Porumbescu? Faptul că toate contrazic logica locuirii din perioada regimului totalitar – serială, uniformă, de masă.
Locuirea singulară dintre 1945 și 1989 e foarte puțin cunoscută și mult mai variată decât ne-am închipui. Sunt locuințe în proprietate privată ale inginerilor, doctorilor și arhitecților, reședințe ale privilegiaților, case mici dar cu curtea lor, unități de cazare turistică, sau pur și simplu blocuri-unicat în centrele orașelor. Povestea lor este cea a unor continuității nebănuite, a valorilor arhitecturale și culturale care descriu și în același timp transcend regimul în care au fost produse.
Vă propunem o carte despre drame, subversiune și curaj, despre individualitate și solidaritate, despre arhitecți și clienții lor, despre privilegiu, excluziune și lucrul cu resurse minime. Ne plimbăm prin București, Cluj, Timișoara, Craiova, Suceava și la mare.
Unele exemple au în sine valoare de model: sunt opere ale unor arhitecți rămași anonimi dar și ale unor maeștri ai arhitecturii secolului al XX-lea: soții Porumbescu, Haralamb (Bubi) Georgescu sau Mircea și Cleopatra Alifanti.
Exemplele sunt documentate prin texte de arhitectură, istorie și antropologie, fotografii noi, imagini de arhivă și planuri redesenate.
Ediție bilingvă: Română - Engleză.








