Don Quijote, nuvelă polifonică, după unii critici literari, primul roman modem, după alţii, constituie o capodoperă a literaturii universale. În prezent, se numără printre cele mai răspândite și mai comentate opere și una din cele mai traduse cărţi din lume, depăşită fiind doar de Biblie. Cartea are o semnificaţie aparte în literatura spaniolă. Se consideră că aceasta anunţă începutul Secolului de Aur al Spaniei. Numită astfel graţie prestaţiei unor scriitori precum Lope de Vega, Baltasar Gracián sau Calderón, perioada de apogeu a literaturii spaniole a rămas marcată iremediabil de estetica creaţiei lui Cervantes, care i-a dat tonul prin critica idealismului cavaleresc, abordarea realistă și meditaţia profundă asupra destinului uman etc.