Mi se pare că poezia e un act de generozitate: privește și tu prin caleidoscopul meu, cam așa ceva. Cursanții Mornin’ Poets au practicat această generozitate atelier de atelier, până când și-au rafinat felul propriu în care privesc lumea. Mă bucur că s-au reîntâlnit în paginile cărții și că primim de la ei nu numai poezie, ci și încrederea cu care pornesc pe un drum pe care și-l fac al lor. La acești poeți e dimineață și merită să faci o călătorie chiar azi, chiar în pandemie. Le doresc autorilor să rămână poeți! (Simina Diaconu, coordonator Club Revdepov)

Poezia, acest Doppelgänger care trăiește în era tehnologiei și a inteligenței artificiale, face ca fiecare dintre acești autori și autoare, duminică de duminică, să renunțe la masca profesională și să devină full-time-poets, pentru trei ore. Fără a simți însă nevoia de a verbaliza prin: sunt poet/poetă. Și aici apare diferența față de alte proiecte literare, pe care nu am de gând să le comentez nici acum și nici altă dată. Transformarea sau alchimia se produce endotermic, prin absorbție de feedback de la antrenorii care au acceptat provocarea venită de la Mornin’ Poets. Iar acest feedback se face mereu din alt unghi, ceea ce îl face cu atât mai valoros. (Andrei Zbîrnea, omul-bun- la-toate la Mornin’ Poets)