Gautier percepe lumea mai ales prin senzorii vizuali; poemele sale juxtapun imagini picturale, dar mai ales sculpturale, elaborate cu migala vechilor artizani, de o pregnanta plastica mai mult decat remarcabila. In mod fericit insa, sensibilitatea vizuala se imbina la autorul Emaiurilor cu o sensibilitate acustica deosebita, el e un poet care vede ca un sculptor si aude ca un muzician. Ceea ce ii permite sa stabileasca, inaintea lui Baudelaire, pe care il anticipeaza si in aceasta privinta, corespondente intre vizual si acustic, intre sculptura si muzica.