Ideea unității morale a națiunei noastre e ceea ce ne-a-nsuflețit ca să luăm inițiativa unei serbări în care inima va fi una a priori; în care cugetele se vor unifica – cugetele, doamne a lucrărilor, astfel încât pe viitor lucrările noastre toate să aibă una și aceeași țintă, astfel că Unificarea direcțiunei noastre spirituale să urzească de pe-acum unitatea destinelor noastre. Să facem ca o cugetare, una singură, să treacă prin toate faptele, să pătrundă toată viața noastră națională. Să fim conștiuți de situațiunea noastră față cu lumea, de datoriile cătră ea și cătră noi înșine. În trecut ni s-a impus o istorie, în viitor să ne-o facem noi. (MIHAI EMINESCU)

Poporul român trăiește de multă vreme cu Eminescu și prin Eminescu.
Poetul nepereche își etalează filă cu filă mersul istovitor al unui suiș demiurgic, de pe urma căruia „icoana stelei ce-a murit” ni se pare tot mai limpede și mai vie, într-o vibrație pulsatilă care îndeamnă la reculegere și la dreaptă cinstire. Pururi tânăr, înveșmântat în mantia sa de Hyperion astral, Eminescu rămâne unul dintre zeii nemuritori ai poeziei fără vârstă dintot­deauna, atingând cu aripile sale stelare Eternitatea. (MIRCEA POPA)

Cuprins

IDEEA EMINESCU: ÎN LOC DE PREFAȚĂ

TRAIECTORIA OPEREI ȘI EUL BIOGRAFIC

Viziunea selenară

Identitate și ambivalență

Motivul cavalerului medieval

Delta biblicelor sânte (Heliade)

Eminescu și Serbarea de la Putna. Semnificația apelului din martie 1870

Un an de răscruce: 1883

Eminescu, Geniu pustiu și Clujul

Eminescu, obsesia libertății, și Avram Iancu, arheul revoltei

CONTEXT EDITORIAL

Eminescu în viziunea editorilor

Un precursor: A.D. Xenopol

Ediția Titu Maiorescu

Ion Scurtu

Ilarie Chendi – exeget și editor eminescian

Nicolae Iorga – exegetul eminescian

Arc peste timp: Lucian Blaga despre Eminescu

Ediția Academiei Române

O GEOGRAFIE A RECEPTĂRII

În Bucovina natală – Eminescu la Cernăuți

În Mica Romă, Blajul

În orașul Marii Uniri, ascultându-i pe Șaguna și pe Cipariu

La „Familia” lui Iosif Vulcan

La Societatea „România Jună” din Viena

La seminariștii din Gherla – sub semnul Junimii

La Societatea „Petru Maior”

În cadrul Astrei

Eminescu și generația tânără

Eminescu în critica transilvăneană

Timișoara și enigmaticul frate, militarul

Eminescu în Sălaj

EMINESCU – SIMBOL NAȚIONAL

Doi prieteni blăjeni

Eminescu și Creangă

Eminescu și Veronica Micle

Miron Pompiliu – prietenul și poetul

Grigore Pantazi și feeria Luceafărului

Teofil Frâncu și Preumblările lui prin București

În viziunea poetului George Ranetti

Statuia orădeană a lui Eminescu

CONTESTATARI ȘI DENIGRATORI

Macedonski – eternul rival

În paginile „Ghimpelui”

Un demolator actual: Lucian Boia

Și academicienii greșesc…

INTERPRETĂRI ACTUALE

Ioana Em. Petrescu – cosmologia imaginarului

Irina Petraș și obsesia eternității eminesciene

Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Catedra Eminescu

Dumitru Micu – Eminescu în „raza gândului etern”

Mihai Cimpoi – exegetul așteptat

Theodor Codreanu și lupta pentru Eminescu

Printre eminescologii clujeni

Săluc Horvat, Dicționar cronologic

Alex. Ștefănescu – comentator eminescian

Ion Buzași – preocupările eminesciene

Adrian Dinu Rachieru și mesajul actual al poetului

Diana Câmpan – solitudine întru înțelepciune

Vasile Muscă – Lumile și trecerile lui Eminescu

Alte cercetări eminesciene

Ion Filipciuc, Eminescu la Putna

ÎN UNIVERSALITATE

Dumitru Copilu-Copillin, Eminescu universalul

Prima traducere a Luceafărului

În literatura bulgară

Eminescu în maghiară

Lenau și Eminescu

Eminescu și Baudelaire

Mite Kremnitz – admiratoare și traducătoare

PLEDOARIE PENTRU EMINESCU

NOTE