Ideea unității morale a națiunei noastre e ceea ce ne-a-nsuflețit ca să luăm inițiativa unei serbări în care inima va fi una a priori; în care cugetele se vor unifica – cugetele, doamne a lucrărilor, astfel încât pe viitor lucrările noastre toate să aibă una și aceeași țintă, astfel că Unificarea direcțiunei noastre spirituale să urzească de pe-acum unitatea destinelor noastre. Să facem ca o cugetare, una singură, să treacă prin toate faptele, să pătrundă toată viața noastră națională. Să fim conștiuți de situațiunea noastră față cu lumea, de datoriile cătră ea și cătră noi înșine. În trecut ni s-a impus o istorie, în viitor să ne-o facem noi. (MIHAI EMINESCU)
Poporul român trăiește de multă vreme cu Eminescu și prin Eminescu.
Poetul nepereche își etalează filă cu filă mersul istovitor al unui suiș demiurgic, de pe urma căruia „icoana stelei ce-a murit” ni se pare tot mai limpede și mai vie, într-o vibrație pulsatilă care îndeamnă la reculegere și la dreaptă cinstire. Pururi tânăr, înveșmântat în mantia sa de Hyperion astral, Eminescu rămâne unul dintre zeii nemuritori ai poeziei fără vârstă dintotdeauna, atingând cu aripile sale stelare Eternitatea. (MIRCEA POPA)
Cuprins
IDEEA EMINESCU: ÎN LOC DE PREFAȚĂ
TRAIECTORIA OPEREI ȘI EUL BIOGRAFIC
Viziunea selenară
Identitate și ambivalență
Motivul cavalerului medieval
Delta biblicelor sânte (Heliade)
Eminescu și Serbarea de la Putna. Semnificația apelului din martie 1870
Un an de răscruce: 1883
Eminescu, Geniu pustiu și Clujul
Eminescu, obsesia libertății, și Avram Iancu, arheul revoltei
CONTEXT EDITORIAL
Eminescu în viziunea editorilor
Un precursor: A.D. Xenopol
Ediția Titu Maiorescu
Ion Scurtu
Ilarie Chendi – exeget și editor eminescian
Nicolae Iorga – exegetul eminescian
Arc peste timp: Lucian Blaga despre Eminescu
Ediția Academiei Române
O GEOGRAFIE A RECEPTĂRII
În Bucovina natală – Eminescu la Cernăuți
În Mica Romă, Blajul
În orașul Marii Uniri, ascultându-i pe Șaguna și pe Cipariu
La „Familia” lui Iosif Vulcan
La Societatea „România Jună” din Viena
La seminariștii din Gherla – sub semnul Junimii
La Societatea „Petru Maior”
În cadrul Astrei
Eminescu și generația tânără
Eminescu în critica transilvăneană
Timișoara și enigmaticul frate, militarul
Eminescu în Sălaj
EMINESCU – SIMBOL NAȚIONAL
Doi prieteni blăjeni
Eminescu și Creangă
Eminescu și Veronica Micle
Miron Pompiliu – prietenul și poetul
Grigore Pantazi și feeria Luceafărului
Teofil Frâncu și Preumblările lui prin București
În viziunea poetului George Ranetti
Statuia orădeană a lui Eminescu
CONTESTATARI ȘI DENIGRATORI
Macedonski – eternul rival
În paginile „Ghimpelui”
Un demolator actual: Lucian Boia
Și academicienii greșesc…
INTERPRETĂRI ACTUALE
Ioana Em. Petrescu – cosmologia imaginarului
Irina Petraș și obsesia eternității eminesciene
Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Catedra Eminescu
Dumitru Micu – Eminescu în „raza gândului etern”
Mihai Cimpoi – exegetul așteptat
Theodor Codreanu și lupta pentru Eminescu
Printre eminescologii clujeni
Săluc Horvat, Dicționar cronologic
Alex. Ștefănescu – comentator eminescian
Ion Buzași – preocupările eminesciene
Adrian Dinu Rachieru și mesajul actual al poetului
Diana Câmpan – solitudine întru înțelepciune
Vasile Muscă – Lumile și trecerile lui Eminescu
Alte cercetări eminesciene
Ion Filipciuc, Eminescu la Putna
ÎN UNIVERSALITATE
Dumitru Copilu-Copillin, Eminescu universalul
Prima traducere a Luceafărului
În literatura bulgară
Eminescu în maghiară
Lenau și Eminescu
Eminescu și Baudelaire
Mite Kremnitz – admiratoare și traducătoare
PLEDOARIE PENTRU EMINESCU
NOTE