“Nu știm dacă dialogul este inspirat din realitate sau este unul ideal, pe care orice francmason și l-ar dori, dar Lessing ne oferă un exemplu, un exercițiu posibil. Pentru a nu cădea în păcatul prozelitismului, deși sunt mulți care îl consideră un instrument util, francmasonul trebuie să dea dovadă de mult tact și, nu în ultimul rând, să lupte împotriva vanității care-l ispitește de foarte multe ori, să-și divulge apartenența. În aceeași măsură, trebuie să deschidă o oportunitate pentru un posibil candidat și să-i oferă șansa de a îndrăzni un dialog în acest sens, pornit în primă fază dintr-o curiozitate firească.” Vali Cacioianu