Un tânăr născut și crescut într-o societate democratică face o remarcă surprinzătoare în fața unei vechi fotografii de familie.
Pentru posesoarea fotografiei, vorbele lui nonșalante au un efect straniu: ele declanșează torentul amintirii, al mărturisirii, nevoia de a-și înțelege viața, dar mai ales, de a înțelege „cum a fost posibil”? Cum au fost posibile antisemitismul și legionarismul în România copilăriei sale – o țară prosperă, parcă a tuturor posibilităților –, cum a fost posibilă, apoi, dictatura comunistă în România aparent destalinizată a maturității sale? Sau, și mai greu de înțeles, cum a fost cu putință ca dogma roșie să otrăvească o societate aproape idilică, precum Suedia exilului său? Cum a fost și este încă posibil fundamentalismul religios care a schimbat cursul istoriei la 11 septembrie 2001?