De ce este nevoie să studiem istoria filosofiei? Din mai multe motive, care se împart în două categorii: filosofice şi istorice. Putem să studiem marii filosofi ai trecutului pentru a căuta claritate în temele cercetării filosofice de astăzi. Sau poate ne dorim să înţelegem oamenii şi societăţile trecute şi să le citim filosofia pentru a pătrunde climatul conceptual în care gîndeau şi acţionau. Putem citi filosofii din alte epoci pentru a contribui la rezolvarea problemelor filosofice care suscită interes constant sau ca să pătrundem mai deplin în lumea intelectuală a unei epoci apuse.
În această istorie a filosofiei de la începuturi pînă în zilele noastre sper să slujesc ambelor scopuri …
Filosofia nu este o ştiinţă şi în filosofie nu există descoperiri de ultimă oră. Filosofia nu este o chestiune de cunoaştere care se amplifică, nu înseamnă obţinerea unor adevăruri noi despre lume; filosoful nu are în posesie informaţii care le sînt refuzate altora. Filosofia nu este o chestiune de cunoaştere, ci de înţelegere, adică de organizare a ceea ce este cunoscut. Pentru că filosofia este atotcuprinzătoare, însă atît de universală în orizontul ei, iar organizarea cunoaşterii pe care o presupune este atît de dificilă, încît numai oamenii de geniu o pot face. Pentru noi toţi cei care nu sîntem genii, singurul mod prin care putem spera să dăm seama de propriile noastre puteri în filosofie este prin a ne ridica la înălţimea gîndirii unui mare filosof al trecutului. (Sir Anthony Kenny)