Publicul pentru care aceste volume au fost gandite este, in primul rand, la nivelul de anul doi sau trei de facultate. Totusi, multi dintre cei care sint interesati de istoria filosofiei sunt inscrisi la cursuri care nu sint in primul rind filosofice. De aceea caut sa nu presupun o buna cunoastere a tehnicilor sau terminologiei filosofice contemporane. De asemenea, imi doresc sa scriu intr-o maniera suficient de clara si degajata, astfel incit istoria sa fie agreata de cei care o citesc nu in scopuri curriculare, ci pentru propria edificare si placere. Nu cu foarte mult timp in urma, in multe universitati, cursurile de istoria filosofiei treceau de la Aristotel direct la Descartes, sarind peste Antichitatea Tirzie si Evul Mediu. In cercurile academice exista convingerea ca filosofia medievala nu merita studiata. Aceasta convingere nu se intemeia de obicei pe cunoasterea solida a textelor relevante: cel mai probabil era o mostenire neexaminata critic a unor prejudecati religioase sau umaniste. Dupa ce am studiat la Universitatea Gregoriana am urmat Facultatea de Filosofie la Oxford in perioada de inflorire a filosofiei limbajului comun. Mi s-a parut ca am mai multe afinitati cu aceasta decit cu scolastica latina, dar am avut norocul sa-i intilnesc pe profesorii Peter Geach si parintele Herbert McCabe OP, care mi-au aratat ca multe dintre problemele care ii framintau pe filosofii traditiei analitice in acea perioada erau foarte asemanatoare cu cele studiate, de cele mai multe ori nu cu mai putina sofisticare, de filosofii si logicienii medievali. Intr-adevar, in multe feluri, interesul acut fata de analiza logica a limbajului comun care caracteriza Oxfordul in a doua parte a secolului XX l-a adus mai aproape de metodele si preocuparile medievale decit oricare alta epoca a filosofiei post-renascentiste. De fapt, tocmai in sfera logicii s-a remarcat prima oara ca studiul textelor medievale avea mult de oferit. Logicienii medievali au abordat probleme care, dupa Renastere, au fost uitate, si a fost nevoie ca multe dintre contributiile lor sa fie redescoperite in secolul XX, in timpul renasterii logicii. (Sir Anthony Kenny)