Cum ar trebui să-și aleagă democrațiile reprezentanții? Cum poți împiedica o pandemie să măture lumea? Cum învață calculatoarele să joace Go și de ce este mult mai ușor pentru ele să învețe acest joc decât să citească o frază? Proporțiile antice grecești pot prezice bursa? (Ne pare rău, nu). Ce ar trebui să învețe copiii tăi la școală dacă ar dori într-adevăr să învețe să gândească? Toate acestea sunt întrebări despre geometrie. Serios.

Dacă ești ca majoritatea oamenilor, pentru tine geometria este un domeniu imposibil, de care îți amintești vag și pe care l-ai lăsat bucuros în urmă în clasa a IX-a, alături de aparatul dentar și de un interes aparte pentru cântăreții de muzică pop. Sigur îți mai amintești cum făceai pași mici și greoi pentru a dovedi nu-știu-ce despre triunghiuri, un ceva care era evident de la bun început. Nu aceasta este geometria. OK, este geometrie, dar doar o mică parte a ei, care are la fel de mult de-a face cu geometria în toată bogăția ei modernă abundentă la fel cum conjugarea unui verb are de-a face cu un mare roman.

Această carte vorbește despre geometria din spatele unora dintre cele mai importante probleme științifice, politice și filosofice cu care ne confruntăm. Geometria întreabă: unde sunt lucrurile? Ce lucruri sunt unul lângă altul? Cum poți ajunge de la unul la altul? Acestea sunt întrebări importante. Cuvântul „geometrie” înseamnă, în grecește, „măsurarea lumii”. La drept vorbind, este un eufemism. Geometria nu doar măsoară lumea, ci o și explică. Iar Forma ne arată cum face asta.

Forma transformă geometria într-un lucru fascinant. Pentru Ellenberg, geometria nu este ceva izolat de viață, ci o forță a ei, una care poate fi folosită la bine, la rău sau pentru propria plăcere. Geometria ne fixează și ne extinde ideile despre lume, țesătura realului și a abstractului. „Am demonstrat o teoremă”, a scris poeta Rita Dove,
„și camera s-a mărit.” — Parul Sehgal, New York Times

Felul clar în care Ellenberg explică și în care explorează umanitatea matematicii, precum și turul de forță din ultimul capitol în apărarea unei democrații înzestrate cu corectitudine și știință sunt suficiente pentru a-ți aminti de ce este profesorul preferat de matematică al Americii. — Daily Beast

Cuprinzând mulțimi așa cum și trebuie, ochii lui Ellenberg se fac tot mai mari și proza lui devine tot mai energică pe măsură ce trece de la ceea ce înseamnă geometria la ceea ce face aceasta în lumea modernă. — The Telegraph

Matematică serioasă, la cel mai înalt nivel de fascinație și entuziasm... o călătorie amuzantă, plină de anecdote, în numeroase teorii matematice. — Kirkus

Forma este un triumf al expunerii matematice, etalând adevăruri profunde (de la natura distanței la predictibilitatea întâmplării), precum și greșeli profunde (de la atribuirile istorice incorecte la inflexibilitatea Curții Supreme), cu elocvență și cu un spirit hilar. Afecțiunea evidentă a lui Ellenberg atât pentru subiect, cât și pentru cititori ne face să ne simțim precum norocoșii care ajung să îl asculte perorând într-un cadru intim despre disciplina lui favorită, matematica. — Cathy O'Neil, autoarea cărții Arme matematice de distrugere

Jordan Ellenberg este profesor de matematică la Universitatea din Wisconsin-Madison, cu un doctorat în matematică de la Harvard și un masterat în scriere creativă de la Johns Hopkins. Domeniile lui de specializare științifică sunt teoria numerelor și geometria algebrică. A scris articole pe subiecte matematice în New York Times, Washington Post, Wired, Wall Street Journal, Boston Globe și Believer și scrie periodic editoriale pentru Slate.