Frankissstein. O poveste de iubire este bestseller recomandat printre cele mai bune cărți ale anului 2019 de publicațiile: Guardian, Financial Times, The Times, Independent, Daily Telegraph, Sunday Express, New York Times Book Review, Publishers Weekly, Library Journal, The Washington Post. În 2019 a fost nominalizat la Booker Prize, iar în 2020, la Polari Prize și la Comedy Women in Print Prize.

„Oamenii vor fi precum nobilii degenerați. O să avem un palat impozant numit trecut, care are nevoie urgentă de reparații. O să avem o bucată de pământ de care n-am avut grijă cum trebuie, numită planeta. Și o să avem niște haine drăguțe și o mulțime de povești. Noi o să fim aristocrația pe cale de dispariție. O să fim Blanche Dubois într-o rochie mâncată de molii. O să fim Maria Antoaneta, fără cozonac“, crede Victor Stein, savantul obsedat de nemurire. O nemurire a informațiilor, nu a trupului biologic – acesta este complet dispensabil sau permanent ajustabil. Ry, iubitul/iubita lui, este exemplul perfect de ajustare a corpului în funcție de nevoile psihicului. Iar Ron Lord, improbabilul asociat al lui Victor, folosește tehnologia ca să răspundă nevoilor trupești și devine regele pieței de roboți sexuali. Personajele prezentului nu sunt însă cu nimic mai șocante decât grupul de prieteni englezi stabiliți la începutul secolului al XIX-lea pe malul Lacului Geneva – Byron și amanta lui, Claire, Percy B. Shelley și soția lui, Mary Wollstonecraft Shelley. Înnebunită de ploaia interminabilă care îi întemnițează în casă, tânăra Mary imaginează și așterne pe hârtie o poveste al cărei hybris este mai actual ca niciodată.

Născută în 1959, la Manchester, JEANETTE WINTERSON este crescută de o familie de evangheliști penticostali, în orășelul Accrington din Lancashire. La 15 ani, adolescenta, pe care părinții o destinaseră unei cariere de misionariat în Africa, își părăsește căminul. Pentru a-și putea continua studiile, lucrează ca vânzătoare de înghețată, îngrijitoare într-un ospiciu, asistentă a unui antreprenor de pompe funebre. Este admisă la Colegiul St Catherine din Oxford, unde absolvă cursurile de literatură engleză. Stabilită la Londra, publică în 1985 prima carte, cu o pronunțată tentă autobiografică, Portocalele nu sunt singurele fructe (Oranges Are Not the Only Fruit; Humanitas Fiction, 2008), care îi aduce Whitbread First Novel Award. Romanul Pasiunea (The Passion; Humanitas, 2006) este distins în 1987 cu John Llewelyn Rhys Memorial Prize, iar Sexul cireșilor (Sexing the Cherry, 1989; Humanitas Fiction, 2009), cu E.M. Forster Award. Următoarele romane – printre care Scris pe trup (Written on the Body, 1992; Humanitas Fiction, 2008, 2017), The PowerBook (2000), Lighthousekeeping (2004), aflat în 2005 pe lista scurtă la Commonwealth Writers’ Prize, Stone Gods (2007), O paranteză în timp (The Gap of Time – Hogarth Shakespeare Project, 2015; Humanitas Fiction, 2016) și Frankissstein.O poveste de iubire (Frankissstein. A Love Story, 2019; Humanitas Fiction, 2020) – confirmă extraordinara originalitate și forța literară ale autoarei. A mai scris nuvele, cărți pentru copii și scenarii de film. În 2011 a publicat o carte de memorii, Why Be Happy When You Could Be Normal, iar în decembrie 2016 i-a apărut volumul Zile de Crăciun (Christmas Days: 12 Stories and 12 Feasts for 12 Days; Humanitas Fiction, 2017)