Gilles Deleuze (1925-1995) a predat filosofia vreme de mai bine de douăzeci de ani la Lyon și Paris, din 1964 până în 1987. Istoric al filosofiei, critic al psihanalizei și al capitalismului, teoretician al artei și al literaturii, Deleuze desfășoară în lucrările sale o gândire originală și complexă.

Filosofia lui a diferenţei și a devenirii, a creaţiei de concepte și a intensităţilor, elaborată pornind de la o critică a raţionalităţii occidentale și a dispozitivelor de control, reprezintă una din cele mai inovatoare teorii ale secolului al XX-lea.
În limba română au fost traduse mai multe lucrări ale lui Deleuze, dintre care: Diferenţă şi repetiţie (Babel, 1995); Ce este filosofia? (cu Félix Guattari; Pandora-M, 1998); Foucault (Idea Design & Print, 2002); Tratative (Idea Design & Print, 2005); Nietzsche și filosofia (Ideea Europeană, 2005); Kafka. Pentru o literatură minoră (cu Félix Guattari; Art, 2007); Capitalism și schizofrenie (I). Anti-Oedip (cu Félix Guattari; Paralela 45, 2008); Cinema I. Imaginea-mișcare (Tact, 2012); Cinema II. Imaginea-timp (Tact, 2013); Mii de platouri (cu Félix Guattari; Tact, 2013); Dialoguri (cu Claire Parnet; comunicare.ro, 2017); Logica sensului (Tact, 2023); Filosofia critică a lui Kant (Tact, 2025).

Filosofia nu e făcută să reflecteze cu privire la orice. Căci nimeni nu are nevoie de filosofie pentru a reflecta. Dacă filosofia ar trebui să servească la a reflecta asupra unui lucru, ea nu ar avea niciun motiv să existe. Dacă filosofia există, este pentru că ea are propriul său conţinut. Este cât se poate de simplu: filosofia este o disciplină la fel de creativă, la fel de inventivă precum orice altă disciplină, și constă în a crea sau a inventa concepte.
Conceptele nu există de-a gata într-un soi de cer unde ar aștepta să fie sesizate de un filosof. Conceptele trebuie fabricate. Desigur, ele nu se fabrică cu una, cu două. Nu-ţi spui într-o zi: „Iată, voi inventa cutare concept”, la fel cum nici un pictor nu își spune într-o zi: „Iată, voi face un tablou în felul acesta” sau un cineast: „Iată, voi face cutare film!” Trebuie să existe o necesitate, atât în filosofie, cât și în alt domeniu, altfel nu există nimic.
Un creator nu este un predicator care lucrează de plăcere. Un creator nu face decât ceea ce trebuie în mod absolut să facă.
Gilles Deleuze