Gândirea acestor intelectuali și scriitori este un produs particular al condițiilor locale, în care poporul român din Transilvania a căutat să-și ducă la îndeplinire și izbândă aspirațiile în cursul secolului al XVIII-lea. O condiție esențială pentru a înțelege sensul aspirațiilor de atunci ale poporului român din Transilvania este considerarea stării particulare a populației române în coordonatele vieții transilvane, adică în raport cu „națiunile politice”. (LUCIAN BLAGA)

Treptat, mi-am dat seama că Blaga, nedreptățitul, rămâne un Univers, iar Universul nu are margini și nu ni se revelă decât parțial. Acest lucru fascinant îl face pe Blaga mereu actual, mereu cognoscibil, mereu sondabil, mereu necesar culturii poporului său. O parte mică din acest Univers este lucrarea de față, care, prin voința fiicei filosofului, iese acum din nou la lumină. Va fi un adevărat privilegiu și un festin intelectual de neegalat pentru cititorii dornici de carte, de înțelepciune și de cunoaștere a prezentului unor savanți români din Secolul Luminilor, adică a prezentului unor studioși trăitori în trecut, dar într-un trecut viu, cu lumini trimise spre noi, cei de astăzi. (IOAN-AUREL POP)

Deşi neinclus în sistemul său filosofic, studiul Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea poate fi considerat oricând un apendice al cercetărilor lui Lucian Blaga consacrate sufletului cultural românesc, el completând şi nuanțând astfel teoria sa despre matricea stilistică autohtonă, prin orizontul crono-spațial cu specific transilvan, configurând dimensiunile unui iluminism aparte al epocii, de sorginte europeană, ofensiv şi eficient în plan social-politic şi spiritual. (EUGENIU NISTOR)