„Lévinas vine cu pachetul propriu de concepte, de termeni și sensuri dintre care unele pot stânjeni naiva prezumție a inteligibilității imediate. Să le amintim pe cele mai frecvente, pentru a nu ne trezi descumpăniți în mijlocul discursului ce le pune la lucru, pentru a ne fi clare instrumentele cu care operăm:
Altfel decât a fi… este expresia pentru un concept lipsă, al cărui sens ar trebui să acopere o terță realitate, dincolo de dualismul ființă-neființă, drag ontologiei tradiționale, sau dincoace de structura amfibologică ființă-fiind. Nu e vorba de un alt mod al ființei și nici de neant ca alternativa radicală la ființă, ci de un altfel decât a fi, de o alteritate atât în raport cu ființa, cât și cu neantul. Dincolo de ființă este binele sau bunătatea, odată cu care ontologia este translată în etică. A fi bun înseamnă a fi mai mult decât a fi, adică a produce relație, responsabilitate, expresie. Se are în vedere, deci, mai mult decât orizontul neutru al ființei, se propune nu doar un orizont calificat, ci însuși principiul calificării, Binele. Sensul ființării și al relației trebuie să stea sub egida acestuia, astfel viața în lume capătă ordine, traiectorie, finalitate etică. Importantă nu este a ființa, căci în cele din urmă și călăii, și victimele, și cadavrele ființează; important este a realiza binele, a săvârși saltul deasupra ființei.” Vianu Mureșan