Grigorie de Nazianz (329-389) este considerat unul dintre sfintii Parinti ai Bisericii, alaturi de Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur, Sfantul Augustin etc., autoritati in domeniul teologic, a caror viata si opera exprima in totalitate doctrina ortodoxa si sfintenia crestina. A fost episcop al Constantinopolului si, datorita intelepciunii de care a dat dovada, este singurul care a primit titlul de „Teologul”, in afara de evanghelistul Ioan. Se poate spune ca exista o legatura de suflet intre poporul roman si Sf. Grigorie Teologul, o parte din capul sau aflandu-se la Manastirea Slatina din judetul Suceava, fiind prima oara adus de la Constantinopol de catre domnitorul Alexandru Lapusneanu, si readus inapoi dupa un periplu prin Rusia tarista in timpul Primului Razboi Mondial.
Cartea de fata cuprinde:
- cinci cuvantari ale sfantului cu ocazia sarbatorilor de Pasti si de Craciun
- precum si o colectie de poeme dogmatice si imnuri de slava inchinate lui Dumnezeu.
Cele cinci cuvantari clarifica in mod ortodox probleme legate de teologie si iconomie crestina.
In ce priveste teologia, sfantul vorbeste despre Dumnezeu ca Treime, oferind publicului de atunci si de acum invataturi care alunga indoielile si neintelegerile referitoare la Tatal, Fiul si Sfantul Duh si la relatia dintre acestia.